one side of a story.

Cand am ridicat ochii,i-am intalnit pe ai ei.Verzi , clari,si atunci,inlacrimati.Am vrut sa imi retrag privirea pentru a nu fi nepoliticos si pentru ca am simtit ca ii invadez intimitatea si mi-a fost rusine.Este o idee ciudata,avand in vedere ca eram intr-un autobuz de transport in comun,dar atat de puternica era privirea ei si ce exprima ea in acel moment.

Dar ochii nostri au ramas blocati , privindu-ne fara sa ne spunem nimic,fara sa ne cunoastem,doi straini intr-un spatiu de calatorie.

Apoi am zambit.La un inceput un pic timid, apoi cu mai mult curaj,si am vrut,am vrut cu adevarat, sa pun cata caldura puteam in acel zambet,pentru ca imi doream din toata inima sa nu mai planga.Am vrut sa ii spun ca totul va fi bine,si ca eu sunt aici nu ca sa o ajut,dar ca sa o sustin si incurajez si sa o inteleg.Pentru ca asta imi da putere.

Nu stiu ce a inteles,dar intr-un final si-a sters lacrimile cu dosul mainii acoperite de maneca bluzei,si m-a privit un pic amuzat,parca intrebandu-se ce gandeam.Ma simteam ca si cum eram singuri in acel autobuz aglomerat, ca si cum aveam o discutie la un nivel inaccesbil nimanui altcuiva.Globul nostru de cristal.Ca si cum am fi vorbit ore in sir despre orice subiect,fara ca sa imi amintesc cuvintele ci doar sentimentele impartasite.O conversatie pura.

Atunci a inceput sa chicoteasca si am tresarit jenat dandu-mi seama ca ma holbam la ea.Intr-un loc in care oamenii evita sa se priveasca pentru mai mult de o secunda, eu depasisem orice bariera acceptabila.Speram si intr-un fel stiam ca ma intelesese,dar nu puteam fi sigur.

Dupa aceea am continuat sa ne privim,cateodata aruncandu-ne un ochi pe fereastra dar in tot acest timp nezicandu-ne nici un cuvant.Era ca si cum ne-ar fi fost teama sa rupem momentul de magie,clipa noastra.

Intr-un final s-a ridicat ,s-a apropiat de locul unde stateam si m-a sarutat copilareste pe obraz.Apoi s-a repezit spre usa si a coborat.

Am ramas mult timp privind in gol,gandindu-ma care a fost oare partea ei de poveste si simtindu-ma stupid ca mi s-a parut ca am avut ,pentru acele minute scurte,o conexiune mai puternica decat cu multi din oamenii pe care ii cunosc de ani.

Dar poate ca chiar asa a fost...